Simona Constantinescu, CEO Ana Hotels: „Pandemia a dus la o redescoperire a frumuseților României, dar s-a relevat necesitatea îmbunătățirii infrastructurii și a sustenabilității turismului“

Grupul Ana Hotels, cel mai mare grup hotelier din România după cifra de afaceri din 2019, și-a readaptat strategia pe anul 2020, obligat de restricțiile impuse de pandemie, și a făcut investiții bazându-se pe o situație financiară bună din perspectiva capitalului de lucru. Într-un interviu acordat Business Leaders, Simona Constantinescu – CEO Ana Hotels, a declarat că au ales să disponibilizeze un numar redus de personal (preponderant – personal cu contracte part-time, sezonieri) , delegând o parte din angajații din București către hotelurile din Eforie și Poiana Brașov. În privința măsurilor de sprijin acordate de stat, Simona Constantinescu le cataloghează ca fiind disproportionat de mici față de impactul pe care pandemia l-a avut asupra industriei hoteliere, amintind că au fost aceleași pentru toată lumea, desi economia a fost impactată la nivel de țară cu o medie de minus 8-9%, în timp ce hotelierii înregistrează pierderi de minus 70% de la an la an.


Care a fost impactul pandemiei asupra grupului Ana Hotels, având în vedere că industria hotelieră a fost una dintre cele mai greu încercate industrii?

Impactul a fost mare, dar pe noi ne-a prins într-o situație financiară bună din perspectiva capitalului de lucru și ne-am permis să facem investiții în această perioadă. Altfel, ar fi fost mult mai dificil. Totodată, am reușit să nu disponibilizăm personal foarte mult. Pandemia a pornit în luna martie, noi la Poiana Brașov eram în vârf de sezon, aveam personal mai mult, dar angajat pe perioadă determinata. În București aveam personal pentru evenimente, însă nu am mai avut activitate în toată această perioadă, fiind nevoiți să intervenim. In  iunie am deschis sezonul la mare și am delegat din personal acolo. În loc să angajăm, cum făceam în anii trecuți, am delegat personal din București și de la Poiana Brașov. În felul acesta am reușit să ne adaptăm și să salvăm din echipa pe care o aveam.

Ce strategie aveați pentru 2020 și cum ați readaptat-o?

Criza a venit după un an foarte bun, 2019 a fost un an record, Romania având președinția UE. A fost un an record nu numai pentru Ana Hotel, pentru mulți hotelieri, de aceea au fost și sunt în construcție foarte multe hoteluri in Bucuresti. Investitorii, locali și fonduri de investiții, au prins curaj să investească în domeniul hospitality, anul 2019 ajutându-i să vadă o perspectivă luminoasă pentru acest domeniu. Evident că 2020 este un șoc pentru toată lumea, de la micile restaurante până la hoteluri mari cu sute de camere. Este un impact major în business, o criză pe care, neștiind pe ce să-ți bazezi decizia manageriala, informația fiind insuficientă sau neclara și masurile de suport luate cu întârziere, am fost nevoiti  să implementam măsuri de azi pe mâine.

Și clienții au devenit reticenți în a-și face rezervare cu mult timp înainte, fie de teama restricțiilor, fie de teama îmbolnăvirii, lucru care duce la o scădere dramatică a consumului de servicii hoteliereComportamentul clientului a fost modificat de aceste condiționări și riscuri, mulți făcând rezervare chiar și în aceeași zi. Am avut situații in care clienții au venit direct la recepție să se cazeze, ajungand si pana la 40 de camere – solicitari intr-un weekend. Nu am mai văzut așa ceva dinainte de era internet, când nu exista Booking.com. De atunci noi nu am mai experimentat o astfel de atitudine a clientului.

Care a fost strategia prin care ați încercat să răspundeți la cea mai mare nevoie a clientului, aceea de siguranță?

Aceasta a fost una din provocările perioadei de lockdown, refacerea procedurilor tuturor hotelurilor noastre, pentru a le aduce la standardele de sănătate și igienă impuse de pandemie. Cele două hoteluri din București, fiind membre în lanțurile internaționale Hilton, respectiv Intercontinental, au beneficiat de know-how-ul celor două grupuri internaționale, care au venit și ei cu standarde către locațiile din toată lumea. Desigur, și noi am luat propriile măsuri, adaptate la reglementările locale. După ce am făcut aceste standarde și proceduri, cu investițiile necesare, a trebuit să facem training cu oamenii care veneau din șomaj tehnic, astfel încât să știe cum să se protejeze și cum să protejeze clienții, să respecte regulile din perspectiva reglementărilor impuse de autorități, să știe cum să instruiască și să convingă clienții – pentru că de multe ori aceștia au fost refractari în a respecta regulile. În locațiile care au fost închise am făcut incă de la început testarea angajaților, pentru că veneau după doua-trei luni de pauză. Nu am avut în tot sezonul estival niciun caz și ne bucură că am văzut această apreciere cu privire la masurile de siguranta implementate și din partea clienților în review-urile pe care le-am primit.

Cine și ce ar putea face ceva pentru a ajuta industria hotelieră? Sau ar fi trebui să facă și nu a făcut. Mă gândesc aici și la comunitate, pentru că am văzut că s-au mobilizat să susțină businessurile locale, dar și la autorități.

Noi, ca și asociații și grupuri de influență în domeniul hotelier sau al restaurantelor, prin FIHR sau prin HORA si Concordia, am avut un dialog permanent cu autoritățile. Măsurile pe care ni le-au dat în sprijin, pentru că ne-au restricționat sau închis activitatea, se demonstrează acum că au fost disproporționate, mult prea mici pentru ce nevoi avem noi și față de impactul pe care pandemia si restrictiile de circulatie îl au în industria noastră. În sensul că, măsurile au fost date la nivel general, desi economia este impactată la nivel de țară cu o medie de minus 8-9%, în timp ce industria hotelieră înregistrează pierderi de minus 70%. Înțelegem motivația și scopul acestor interdicții, dar pe de altă parte, e greu pentru oricine are business în acest domeniu și se vede în situația de a nu putea să-și continue activitatea. Nu mai spun de cei care au spații închiriate și care se văd în imposibilitatea de a-și menține niște contracte de chirie, desi au făcut investiții în acele spații. Pierd și investiția, plus că au plătit sau au de plătit chirii. Ajung să intre în insolvență sau faliment.

Ce alte măsuri s-ar fi putut lua pentru a reprezenta un sprijin real pentru hotelieri?

Uitându-ne la ce au făcut celelalte țări, există posibilitatea susținerii prin compensarea unei părți din cifra de afaceri pierdută. Vorbesc despre business-urile care au avut pierderi de peste 50% din cifra de afaceri față de anul anterior. Există și varianta tichetelor de vacanță, iar faptul că ele se pot folosi doar în țară și in unitățile acreditate, ne-a ajutat anul acesta. Așa cum am văzut cu toții, pandemia a dus la o redescoperire a frumuseților României, dar încă odata, s-a relevat necesitatea îmbunătățirii infrastructurii și a sustenabilității turismului.Aici este nevoie de investiții și proiecte.

V-aș întreba în cât timp preconizați că și-ar putea reveni piața, dar dată fiind incertitudinea care planează, cred că este greu de spus. Totuși, vă întreb dacă ați reușit să faceți o strategie pentru anul viitor?

Noi facem secenarii de lucru, de la cel mai pesimst până la cel mai realist – deja nu mai îndrăznim să le spunem optimiste. Ne uităm și la cercetările pe care le fac instituțiile sau companii care se ocupă de acest domeniu pe piața internațională și așteptările sunt că piața își va reveni, la nivelul anului 2019, undeva spre 2024. Dar aici este un semn de întrebare cu privire la cum își va reveni – treptat, brusc. Adică, populatia va prinde curaj să calatoreasca și vor fi condiții sigure de călătorie, vor începe toți să călătorească și va fi o revenire bruscă? Nu avem de unde să știm cum va fi această curbă de revenire. Încercăm să fim prevăzători, să ne menținem capitalul de lucru cât de bine putem și să facem investiții, astfel încât la nivelul lunii iunie, dacă totul decurge conform planificărilor de acum și se ține Campionatul European de Fotbal, să fim pregătiți să primim oaspeți in conditii foarte bune. Dar ne așteptăm la un prim trimestru 2021 cam ca acum, nu vedem o revenire rapidă.

A fost mai grea și cu impact mai puternic criza provocată de Covid-19 decât cea din 2008?

Cu siguranță. Este o criză fără precedent pentru domeniul nostru. Măsurile de restrictionare a calatoriilor sunt impuse de guverne din mai multe state, iar companiile, care sunt principalul nostru client, impun restricții de călătorie propriilor angajati precum si munca de acasa. Toată această schimbare a redus semnificativ consumul de servicii de training, de conferințe sau orice fel de târguri și congrese locale sau internaționale.

Adauga comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *